Structura programului.

Blocul principal de construcție al unui program în limbajul Java este instrucțiunea (statement). Fiecare instrucțiune efectuează o anumită acțiune, cum ar fi apelurile de metode, declararea variabilelor și atribuirea de valori acestora. După finalizarea unei instrucțiuni în Java, se pune un punct și virgulă (;). Acest semn indică compilatorului sfârșitul instrucțiunii. De exemplu:

System.out.println("Hello Java!");

Această linie reprezintă apelul metodei System.out.println, care afișează pe consolă șirul "Hello Java!". În acest caz, apelul metodei este o instrucțiune și, prin urmare, se încheie cu un punct și virgulă.

Pe lângă instrucțiunile individuale, o construcție frecventă este blocul de cod. Un bloc de cod conține un set de instrucțiuni și este încadrat între acolade, iar instrucțiunile sunt plasate între acoladele deschise și închise:

{
   System.out.println("Hello!");
   System.out.println("Welcome to Java!");
}

În acest bloc de cod sunt două instrucțiuni care afișează pe consolă un anumit șir de caractere.

Executarea programului - Metoda main

Java este un limbaj orientat pe obiecte, astfel încât întregul program poate fi văzut ca un set de clase și obiecte care interacționează între ele. În primul capitol, la crearea primei aplicații, programul a fost definit astfel:

public class Program{
     
   public static void main (String args[]){
         
        System.out.println("Hello Java!");
   }
}

Astfel, baza programului nostru o constituie clasa Program. La definirea clasei, mai întâi apare modificatorul de acces public, care indică faptul că această clasă va fi accesibilă tuturor, adică o vom putea rula din linia de comandă. Urmează cuvântul-cheie class, iar apoi numele clasei. După numele clasei urmează un bloc de cod în care se află conținutul clasei.

Punctul de intrare al unui program Java este metoda main, care este definită în clasa Program. Aceasta este metoda de la care începe execuția programului. Ea trebuie să fie prezentă obligatoriu în program. Iată cum arată antetul său:

public static void main (String args[])

La rularea aplicației, mașina virtuală Java caută în clasa principală metoda main cu acest antet, iar după ce o găsește, începe să o execute.

În antetul metodei, modificatorul public indică faptul că metoda va fi accesibilă din exterior. Cuvântul static indică faptul că metoda main este statică, iar void arată că nu returnează nicio valoare. În paranteze se află parametrii metodei - String args[] - un array care stochează valori de tip String. La rularea programului, prin acest array putem transmite diferite date către program.

După antetul metodei urmează blocul său, care conține setul de instrucțiuni ce urmează a fi executate.

Comentarii

Codul programului poate conține comentarii. Comentariile ajută la înțelegerea programului și a funcționalității anumitor părți ale acestuia. La compilare, comentariile sunt ignorate și nu au niciun impact asupra funcționării sau dimensiunii aplicației.

În Java, există două tipuri de comentarii: comentarii pe o singură linie și comentarii pe mai multe linii. Un comentariu pe o singură linie este plasat pe aceeași linie după două slash-uri //. Un comentariu pe mai multe linii este încadrat între simbolurile /* și */ și poate acoperi mai multe linii. De exemplu:

/*
   comentariu pe mai multe linii
   Declararea unei noi clase,
   care conține codul programului
*/
public class Program{   // începutul declarării clasei Program
     
   // definirea metodei main
   public static void main (String args[]){    // declararea unei noi metode
         
        System.out.println("Hello Java!");     // afișarea unui șir pe consolă
   }   // sfârșitul declarării metodei
} // sfârșitul declarării clasei Program